Ce știm deja despre vitamina D și demența?

Înainte de a analiza studiul, este util să înțelegem ce este, de fapt, demența.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), demența este un sindrom cauzat de boli care afectează creierul. Aceasta poate perturba viața de zi cu zi și poate afecta:

• Memorie
• Gândirea și raționamentul
• Orientare
• Capacitatea de învățare
• Limba și comunicarea
• Judecata și luarea deciziilor
• Starea de spirit și comportamentul

De asemenea, OMS menționează în fișa informativă că boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză de demență, reprezentând aproximativ 60–70% din totalul cazurilor la nivel mondial.²

Demența nu reprezintă o etapă normală a procesului de îmbătrânire, deși vârsta este cel mai important factor de risc cunoscut. Potrivit OMS, riscul unei persoane de a suferi de demență este influențat de o combinație de factori genetici, legați de stilul de viață, de mediu și de starea de sănătate.

De ce vitamina D a devenit un punct central al cercetărilor privind demența

Aici devine interesantă vitamina D. Mai multe studii ample efectuate pe oameni au identificat asocieri între nivelurile scăzute de vitamina D, declinul cognitiv și demența. Niciun nutrient în sine nu determină dacă o persoană va dezvolta demență, dar aceste descoperiri au ridicat o întrebare importantă: ar putea nivelul de vitamina D din primele etape ale vieții să influențeze sănătatea creierului zeci de ani mai târziu?

Cercetătorii au propus mai multe explicații posibile. Vitamina D ar putea contribui la reglarea proceselor inflamatorii, la reducerea stresului oxidativ, la menținerea sănătății vaselor de sânge și la influențarea regiunilor cerebrale implicate în memorie și funcțiile cognitive.³⁻⁵

Aceste descoperiri nu dovedesc o legătură cauzală, dar oferă motive plauzibile din punct de vedere biologic pentru care relația dintre deficitul de vitamina D și demență continuă să atragă atenția științei.

Cum se dezvoltă boala Alzheimer?

Unul dintre motivele pentru care cercetătorii sunt interesați de vitamina D este faptul că modificările la nivelul creierului asociate cu boala Alzheimer pot apărea cu ani înainte ca simptomele să devină vizibile.⁶

Cercetătorii au identificat două proteine care joacă un rol central în această boală:

• Beta-amiloid
• Tau

Plăcile amiloide pot începe să se acumuleze în creier cu zeci de ani înainte de apariția problemelor de memorie, în timp ce proteinele tau pot suferi modificări anormale și pot forma încurcături în interiorul celulelor cerebrale, perturbând comunicarea dintre neuroni.⁷

Deși ambele proteine sunt importante, cercetătorii cred din ce în ce mai mult că acumularea proteinei tau este mai strâns legată de declinul cognitiv și de progresia simptomelor.⁷

De aceea, studiile care analizează posibila legătură dintre vitamina D și apariția precoce a demenței se concentrează din ce în ce mai mult pe markeri biologici precum proteina tau, în loc să aștepte apariția diagnosticului de demență, care are loc abia după mai mulți ani.¹,⁷

Înțelegerea acestor modificări cerebrale timpurii ar putea ajuta cercetătorii să identifice factorii care influențează sănătatea cognitivă cu mult înainte de apariția simptomelor.

Studiul din 2026 privind nivelurile de vitamina D și demența

Pentru a înțelege mai bine dacă nivelul de vitamina D din primele etape ale vieții ar putea influența aceste modificări cerebrale asociate cu boala Alzheimer, cercetătorii din cadrul studiului Framingham Heart Study au urmărit sute de adulți timp de peste 16 ani.¹

Studiul a inclus 793 de adulți fără demență, cu o vârstă medie de 39 de ani la momentul măsurării nivelurilor de vitamina D.

Aproximativ 16 ani mai târziu, participanții au fost supuși unor examinări cerebrale avansate prin PET pentru a evalua doi markeri importanți asociați cu boala Alzheimer:

• Acumularea proteinei Tau
• Acumularea proteinei amiloide

Rezultatele

Participanții care prezentau niveluri mai ridicate de vitamina D la vârsta maturității au înregistrat, câțiva ani mai târziu, o acumulare semnificativ mai redusă de proteină tau în creier. Această asociere a fost constatată atât la nivelul întregului creier, cât și în regiunile cunoscute ca fiind deosebit de vulnerabile în primele stadii ale bolii Alzheimer.

Cercetătorii nu au găsit o legătură semnificativă între nivelurile de vitamina D și acumularea de amiloid.

De ce este important acest studiu?

Multe studii anterioare s-au concentrat pe diagnosticarea demenței. Acest studiu a adoptat o altă abordare, analizând modificările biologice din creier înainte de apariția simptomelor.

Proteina Tau este văzută tot mai mult ca unul dintre cei mai puternici indicatori ai declinului cognitiv viitor. Studiul găsește o legătură între niveluri mai ridicate de vitamina D și o acumulare mai mică a proteinei Tau, consolidând dovezile care susțin o posibilă legătură între vitamina D și apariția precoce a demenței.

Este important de menționat că rezultatele studiului nu demonstrează că vitamina D previne demența. În schimb, ele sugerează că nivelul de vitamina D la vârsta de mijloc ar putea fi asociat cu unele dintre cele mai timpurii modificări biologice legate de boala Alzheimer.

Autorii au concluzionat că un nivel scăzut de vitamina D la vârsta de mijloc ar putea reprezenta un factor potențial modificabil asociat cu modificările cerebrale preclinice legate de boala Alzheimer.

Studii anterioare privind vitamina D și demența

Studiul Framingham este unul dintre primele care a analizat dacă nivelurile de vitamina D la vârsta de mijloc sunt asociate cu acumularea proteinei tau mulți ani mai târziu. Cu toate acestea, nu este primul studiu care sugerează o legătură între vitamina D și sănătatea cognitivă.

Mai multe studii ample efectuate pe oameni au evidențiat existența unor asocieri între nivelul de vitamina D și riscul de demență.

Suplimentarea cu vitamina D și apariția demenței

Unul dintre cele mai discutate studii în ultimii ani a fost publicat în 2023 de către cercetători de la Universitatea din Calgary și de la Universitatea din Exeter.³

Acest studiu din Canada despre vitamina D și demență a analizat datele a 12.388 de persoane în vârstă care nu aveau demență la începutul studiului.

Cercetătorii au constatat că participanții care au declarat că au luat suplimente de vitamina D au prezentat o incidență semnificativ mai scăzută a demenței pe parcursul perioadei de urmărire, comparativ cu cei care nu au luat astfel de suplimente.

Această asociere a fost deosebit de puternică în rândul femeilor, ceea ce a stimulat un interes crescând pentru cercetările privind sănătatea femeilor, vitamina D și demența.

Este important de menționat că acest studiu a fost observațional și nu poate demonstra că suplimentarea cu vitamina D a redus direct riscul de demență. Cu toate acestea, rămâne una dintre cele mai ample studii realizate până în prezent despre suplimentarea cu vitamina D și apariția demenței.

Date de la Biobanca Regatului Unit

Un alt aspect important studiu a fost publicat pe baza datelor provenite de la UK Biobank.⁴

Cercetătorii au urmărit peste 269.000 de participanți timp de 13,6 ani în medie și au analizat legătura dintre nivelul de vitamina D, consumul de suplimente cu vitamina D și riscul de demență.

Studiul a arătat că persoanele cu deficit de vitamina D prezentau un risc mai mare de a dezvolta demență în comparație cu cele care mențineau niveluri suficiente de vitamina D.

Autorii au concluzionat că menținerea unui nivel adecvat de vitamina D poate fi importantă pentru sănătatea cognitivă pe termen lung, deși sunt încă necesare cercetări suplimentare pentru a stabili o legătură de cauzalitate.

Ce arată studiile și meta-analizele?

A 2025 meta-analiză conform cărora, analiza combinată a datelor provenite din mai multe studii observaționale a arătat că nivelurile scăzute de vitamina D au fost asociate în mod constant cu un risc mai ridicat de demență și declin cognitiv.⁵

În ansamblu, studiile pe oameni continuă să arate o legătură constantă între nivel scăzut de vitamina D și performanțe cognitive mai slabe.

Cercetătorii spun cu grijă că aceste descoperiri nu arată că există o legătură de cauzalitate. Cu toate acestea, ele ajută să înțelegem de ce studii precum cel de la Framingham din 2026 sunt atât de importante. În loc să se concentreze doar pe diagnosticele de demență, cercetătorii de la Framingham au analizat schimbările biologice din creier care pot apărea cu ani înainte de apariția simptomelor.

Principiile suplimentării cu vitamina D

Cercetările despre suplimentele de vitamina D și apariția demenței sunt în curs, iar acum nicio autoritate importantă de sănătate nu recomandă suplimente de vitamina D pentru prevenirea demenței.

Cu toate acestea, vitamina D rămâne un nutrient esențial pentru sănătatea generală. Aceasta contribuie la:

• Funcționarea normală a sistemului imunitar
• Menținerea oaselor și a dinților normali
• Funcția normală a mușchilor
• Absorbția și utilizarea normală a calciului

Vitamina D se poate obține prin expunerea la soare, din anumite alimente și din suplimente. Cu toate acestea, menținerea unor niveluri adecvate nu este întotdeauna ușoară.

Oamenii care locuiesc în zonele nordice pot produce puțină sau deloc vitamina D din lumina soarelui în anumite perioade ale anului, mai ales toamna și iarna. Drept urmare, lipsa de vitamina D este destul de frecventă în multe populații.

Pentru cei care nu reușesc să mențină niveluri suficiente doar prin expunerea la soare și alimentație, suplimentarea poate fi o opțiune practică. Necesarul variază în funcție de vârstă, stilul de viață, locația geografică, pigmentarea pielii și starea generală de sănătate.

Testarea nivelului tău de vitamina D

Una dintre dificultățile legate de deficitul de vitamina D este că acesta trece adesea neobservat. Simptomele pot fi subtile și pot include oboseală, slăbiciune musculară, stare de spirit deprimată sau infecții frecvente. Multe persoane nu au deloc simptome evidente.

Dacă nu ești sigur de nivelul de vitamina D din organism, efectuarea unui test poate fi un prim pas util. Un simplu test de sânge poate stabili dacă valorile tale se încadrează în intervalul recomandat.

Dacă ai o carență, modificări în alimentație, expunere sigură la soare sau suplimente pot ajuta la revenirea la niveluri sănătoase de vitamina D.

Vitamina D din suplimentele noastre

Vitamina D este recunoscută de mult timp pentru rolul său în sănătatea oaselor, funcția imunitară și funcția musculară. Mai recent, cercetătorii au început să exploreze rolul său potențial în îmbătrânirea sănătoasă a creierului, existând un număr tot mai mare de studii care investighează legăturile dintre nivelul de vitamina D, funcția cognitivă și riscul de demență.

La Purovitalis, ne concentrăm pe substanțele nutritive care susțin îmbătrânirea sănătoasă și vitalitatea pe tot parcursul vieții. Vitamina D este una dintre cele mai studiate substanțe nutritive din acest domeniu, beneficiile sale depășind cu mult sănătatea oaselor.

Acesta este unul dintre motivele pentru care am adăugat recent vitamina K2 suplimentului nostru cu vitamina D3 lipozomală. Vitamina D ajută organismul să absoarbă calciul, în timp ce vitamina K2 contribuie la direcționarea acestui calciu către oase și dinți. Împreună, ele sunt adesea combinate în formule concepute pentru a susține sănătatea pe termen lung.

Deși cercetările privind vitamina D și sănătatea creierului sunt încă în curs de dezvoltare, menținerea unor niveluri adecvate de vitamina D rămâne o componentă importantă a unei strategii de îmbătrânire sănătoasă, alături de exercițiile fizice regulate, somnul de calitate, o alimentație echilibrată și sănătatea cardiovasculară.

Poți afla mai multe despre suplimentul nostru cu vitamina D3 + K2 aici: Vitamina D3 & K2 lipozomală

Află mai multe despre vitamina K2 aici: Vitamina K2 pentru longevitate: beneficii, surse și sfaturi bazate pe știință

Ce știm deja despre vitamina D și demența?

Înainte de a analiza studiul, este util să înțelegem ce este, de fapt, demența.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), demența este un sindrom cauzat de boli care afectează creierul. Aceasta poate perturba viața de zi cu zi și poate afecta:

• Memorie
• Gândirea și raționamentul
• Orientare
• Capacitatea de învățare
• Limba și comunicarea
• Judecata și luarea deciziilor
• Starea de spirit și comportamentul

De asemenea, OMS menționează în fișa informativă că boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză de demență, reprezentând aproximativ 60–70% din totalul cazurilor la nivel mondial.²

Demența nu reprezintă o etapă normală a procesului de îmbătrânire, deși vârsta este cel mai important factor de risc cunoscut. Potrivit OMS, riscul unei persoane de a suferi de demență este influențat de o combinație de factori genetici, legați de stilul de viață, de mediu și de starea de sănătate.

De ce vitamina D a devenit un punct central al cercetărilor privind demența

Aici devine interesantă vitamina D. Mai multe studii ample efectuate pe oameni au identificat asocieri între nivelurile scăzute de vitamina D, declinul cognitiv și demența. Niciun nutrient în sine nu determină dacă o persoană va dezvolta demență, dar aceste descoperiri au ridicat o întrebare importantă: ar putea nivelul de vitamina D din primele etape ale vieții să influențeze sănătatea creierului zeci de ani mai târziu?

Cercetătorii au propus mai multe explicații posibile. Vitamina D ar putea contribui la reglarea proceselor inflamatorii, la reducerea stresului oxidativ, la menținerea sănătății vaselor de sânge și la influențarea regiunilor cerebrale implicate în memorie și funcțiile cognitive.³⁻⁵

Aceste descoperiri nu dovedesc o legătură cauzală, dar oferă motive plauzibile din punct de vedere biologic pentru care relația dintre deficitul de vitamina D și demență continuă să atragă atenția științei.

Cum se dezvoltă boala Alzheimer?

Unul dintre motivele pentru care cercetătorii sunt interesați de vitamina D este faptul că modificările la nivelul creierului asociate cu boala Alzheimer pot apărea cu ani înainte ca simptomele să devină vizibile.⁶

Cercetătorii au identificat două proteine care joacă un rol central în această boală:

• Beta-amiloid
• Tau

Plăcile amiloide pot începe să se acumuleze în creier cu zeci de ani înainte de apariția problemelor de memorie, în timp ce proteinele tau pot suferi modificări anormale și pot forma încurcături în interiorul celulelor cerebrale, perturbând comunicarea dintre neuroni.⁷

Deși ambele proteine sunt importante, cercetătorii cred din ce în ce mai mult că acumularea proteinei tau este mai strâns legată de declinul cognitiv și de progresia simptomelor.⁷

De aceea, studiile care analizează posibila legătură dintre vitamina D și apariția precoce a demenței se concentrează din ce în ce mai mult pe markeri biologici precum proteina tau, în loc să aștepte apariția diagnosticului de demență, care are loc abia după mai mulți ani.¹,⁷

Înțelegerea acestor modificări cerebrale timpurii ar putea ajuta cercetătorii să identifice factorii care influențează sănătatea cognitivă cu mult înainte de apariția simptomelor.

Studiul din 2026 privind nivelurile de vitamina D și demența

Pentru a înțelege mai bine dacă nivelul de vitamina D din primele etape ale vieții ar putea influența aceste modificări cerebrale asociate cu boala Alzheimer, cercetătorii din cadrul studiului Framingham Heart Study au urmărit sute de adulți timp de peste 16 ani.¹

Studiul a inclus 793 de adulți fără demență, cu o vârstă medie de 39 de ani la momentul măsurării nivelurilor de vitamina D.

Aproximativ 16 ani mai târziu, participanții au fost supuși unor examinări cerebrale avansate prin PET pentru a evalua doi markeri importanți asociați cu boala Alzheimer:

• Acumularea proteinei Tau
• Acumularea proteinei amiloide

Rezultatele

Participanții care prezentau niveluri mai ridicate de vitamina D la vârsta maturității au înregistrat, câțiva ani mai târziu, o acumulare semnificativ mai redusă de proteină tau în creier. Această asociere a fost constatată atât la nivelul întregului creier, cât și în regiunile cunoscute ca fiind deosebit de vulnerabile în primele stadii ale bolii Alzheimer.

Cercetătorii nu au găsit o legătură semnificativă între nivelurile de vitamina D și acumularea de amiloid.

De ce este important acest studiu?

Multe studii anterioare s-au concentrat pe diagnosticarea demenței. Acest studiu a adoptat o altă abordare, analizând modificările biologice din creier înainte de apariția simptomelor.

Proteina Tau este văzută tot mai mult ca unul dintre cei mai puternici indicatori ai declinului cognitiv viitor. Studiul găsește o legătură între niveluri mai ridicate de vitamina D și o acumulare mai mică a proteinei Tau, consolidând dovezile care susțin o posibilă legătură între vitamina D și apariția precoce a demenței.

Este important de menționat că rezultatele studiului nu demonstrează că vitamina D previne demența. În schimb, ele sugerează că nivelul de vitamina D la vârsta de mijloc ar putea fi asociat cu unele dintre cele mai timpurii modificări biologice legate de boala Alzheimer.

Autorii au concluzionat că un nivel scăzut de vitamina D la vârsta de mijloc ar putea reprezenta un factor potențial modificabil asociat cu modificările cerebrale preclinice legate de boala Alzheimer.

Studii anterioare privind vitamina D și demența

Studiul Framingham este unul dintre primele care a analizat dacă nivelurile de vitamina D la vârsta de mijloc sunt asociate cu acumularea proteinei tau mulți ani mai târziu. Cu toate acestea, nu este primul studiu care sugerează o legătură între vitamina D și sănătatea cognitivă.

Mai multe studii ample efectuate pe oameni au evidențiat existența unor asocieri între nivelul de vitamina D și riscul de demență.

Suplimentarea cu vitamina D și apariția demenței

Unul dintre cele mai discutate studii în ultimii ani a fost publicat în 2023 de către cercetători de la Universitatea din Calgary și de la Universitatea din Exeter.³

Acest studiu din Canada despre vitamina D și demență a analizat datele a 12.388 de persoane în vârstă care nu aveau demență la începutul studiului.

Cercetătorii au constatat că participanții care au declarat că au luat suplimente de vitamina D au prezentat o incidență semnificativ mai scăzută a demenței pe parcursul perioadei de urmărire, comparativ cu cei care nu au luat astfel de suplimente.

Această asociere a fost deosebit de puternică în rândul femeilor, ceea ce a stimulat un interes crescând pentru cercetările privind sănătatea femeilor, vitamina D și demența.

Este important de menționat că acest studiu a fost observațional și nu poate demonstra că suplimentarea cu vitamina D a redus direct riscul de demență. Cu toate acestea, rămâne una dintre cele mai ample studii realizate până în prezent despre suplimentarea cu vitamina D și apariția demenței.

Date de la Biobanca Regatului Unit

Un alt aspect important studiu a fost publicat pe baza datelor provenite de la UK Biobank.⁴

Cercetătorii au urmărit peste 269.000 de participanți timp de 13,6 ani în medie și au analizat legătura dintre nivelul de vitamina D, consumul de suplimente cu vitamina D și riscul de demență.

Studiul a arătat că persoanele cu deficit de vitamina D prezentau un risc mai mare de a dezvolta demență în comparație cu cele care mențineau niveluri suficiente de vitamina D.

Autorii au concluzionat că menținerea unui nivel adecvat de vitamina D poate fi importantă pentru sănătatea cognitivă pe termen lung, deși sunt încă necesare cercetări suplimentare pentru a stabili o legătură de cauzalitate.

Ce arată studiile și meta-analizele?

A 2025 meta-analiză conform cărora, analiza combinată a datelor provenite din mai multe studii observaționale a arătat că nivelurile scăzute de vitamina D au fost asociate în mod constant cu un risc mai ridicat de demență și declin cognitiv.⁵

În ansamblu, studiile pe oameni continuă să arate o legătură constantă între nivel scăzut de vitamina D și performanțe cognitive mai slabe.

Cercetătorii spun cu grijă că aceste descoperiri nu arată că există o legătură de cauzalitate. Cu toate acestea, ele ajută să înțelegem de ce studii precum cel de la Framingham din 2026 sunt atât de importante. În loc să se concentreze doar pe diagnosticele de demență, cercetătorii de la Framingham au analizat schimbările biologice din creier care pot apărea cu ani înainte de apariția simptomelor.

Principiile suplimentării cu vitamina D

Cercetările despre suplimentele de vitamina D și apariția demenței sunt în curs, iar acum nicio autoritate importantă de sănătate nu recomandă suplimente de vitamina D pentru prevenirea demenței.

Cu toate acestea, vitamina D rămâne un nutrient esențial pentru sănătatea generală. Aceasta contribuie la:

• Funcționarea normală a sistemului imunitar
• Menținerea oaselor și a dinților normali
• Funcția normală a mușchilor
• Absorbția și utilizarea normală a calciului

Vitamina D se poate obține prin expunerea la soare, din anumite alimente și din suplimente. Cu toate acestea, menținerea unor niveluri adecvate nu este întotdeauna ușoară.

Oamenii care locuiesc în zonele nordice pot produce puțină sau deloc vitamina D din lumina soarelui în anumite perioade ale anului, mai ales toamna și iarna. Drept urmare, lipsa de vitamina D este destul de frecventă în multe populații.

Pentru cei care nu reușesc să mențină niveluri suficiente doar prin expunerea la soare și alimentație, suplimentarea poate fi o opțiune practică. Necesarul variază în funcție de vârstă, stilul de viață, locația geografică, pigmentarea pielii și starea generală de sănătate.

Testarea nivelului tău de vitamina D

Una dintre dificultățile legate de deficitul de vitamina D este că acesta trece adesea neobservat. Simptomele pot fi subtile și pot include oboseală, slăbiciune musculară, stare de spirit deprimată sau infecții frecvente. Multe persoane nu au deloc simptome evidente.

Dacă nu ești sigur de nivelul de vitamina D din organism, efectuarea unui test poate fi un prim pas util. Un simplu test de sânge poate stabili dacă valorile tale se încadrează în intervalul recomandat.

Dacă ai o carență, modificări în alimentație, expunere sigură la soare sau suplimente pot ajuta la revenirea la niveluri sănătoase de vitamina D.

Vitamina D din suplimentele noastre

Vitamina D este recunoscută de mult timp pentru rolul său în sănătatea oaselor, funcția imunitară și funcția musculară. Mai recent, cercetătorii au început să exploreze rolul său potențial în îmbătrânirea sănătoasă a creierului, existând un număr tot mai mare de studii care investighează legăturile dintre nivelul de vitamina D, funcția cognitivă și riscul de demență.

La Purovitalis, ne concentrăm pe substanțele nutritive care susțin îmbătrânirea sănătoasă și vitalitatea pe tot parcursul vieții. Vitamina D este una dintre cele mai studiate substanțe nutritive din acest domeniu, beneficiile sale depășind cu mult sănătatea oaselor.

Acesta este unul dintre motivele pentru care am adăugat recent vitamina K2 suplimentului nostru cu vitamina D3 lipozomală. Vitamina D ajută organismul să absoarbă calciul, în timp ce vitamina K2 contribuie la direcționarea acestui calciu către oase și dinți. Împreună, ele sunt adesea combinate în formule concepute pentru a susține sănătatea pe termen lung.

Deși cercetările privind vitamina D și sănătatea creierului sunt încă în curs de dezvoltare, menținerea unor niveluri adecvate de vitamina D rămâne o componentă importantă a unei strategii de îmbătrânire sănătoasă, alături de exercițiile fizice regulate, somnul de calitate, o alimentație echilibrată și sănătatea cardiovasculară.

Poți afla mai multe despre suplimentul nostru cu vitamina D3 + K2 aici: Vitamina D3 & K2 lipozomală

Află mai multe despre vitamina K2 aici: Vitamina K2 pentru longevitate: beneficii, surse și sfaturi bazate pe știință