Vârsta femeilor și fertilitatea: longevitatea reproductivă și sănătatea

Scăderea naturală a fertilității odată cu înaintarea în vârstă 

Cel mai clar semn al îmbătrânirii reproductive este scăderea treptată a fertilității feminine. Deși fertilitatea rămâne, în general, stabilă pe parcursul anilor 20 și la începutul anilor 30, aceasta începe să scadă mai vizibil după vârsta de 35–37 de ani. La 45 de ani, concepția naturală este mai puțin frecventă, iar menopauza — care survine de obicei în jurul vârstei de 50 de ani — marchează sfârșitul perioadei reproductive[3,4].

Fertilitatea bărbaților scade mai lent, fără acea scădere bruscă observată la femei. Pentru cupluri, cunoașterea acestor diferențe este importantă atunci când își planifică a avea copii.

Menopauza nu înseamnă doar sfârșitul fertilității. Scăderea nivelului de estrogen și progesteron afectează sănătatea oaselor, a inimii și a creierului, precum și starea de spirit și nivelul de energie. Deoarece ovarele îmbătrânesc mai repede decât majoritatea celorlalte organe, aceste schimbări pot crește riscurile pentru sănătate în timpul și după menopauză, legând strâns îmbătrânirea reproductivă de sănătatea pe termen lung și longevitatea femeilor [1,5].

Biologia ovarelor și îmbătrânirea ovariană

Ovarele sunt centrale pentru sănătatea ta reproductivă, deoarece controlează ciclul menstrual și eliberează hormoni esențiali pentru fertilitate. Cu vârsta, numărul foliculilor ovarieni — micile saculețe care conțin ovulele în curs de dezvoltare — scade. Această scădere afectează atât cantitatea, cât și calitatea ovulelor, îngreunând concepția și crescând riscul de complicații în sarcinile ulterioare [2,4].

Efectele îmbătrânirii ovariene

Îmbătrânirea ovariană afectează mult mai multe aspecte decât fertilitatea — aceasta influențează numeroase domenii ale sănătății femeii prin modificările survenite în producția hormonală.

Simptome perimenopauză

Pe măsură ce nivelurile de estrogen și progesteron fluctuează, multe femei se confruntă cu bufeuri, transpirații nocturne, cicluri neregulate și schimbări de dispoziție. Aceste simptome pot perturba somnul, pot reduce nivelul de energie și pot afecta starea de bine de zi cu zi. Pentru unele femei, efectele emoționale, precum iritabilitatea sau anxietatea, pot fi la fel de dificile ca și disconfortul fizic.

Pierdere de densitate osoasă

Estrogenul joacă un rol esențial în menținerea oaselor puternice. Când nivelul acestuia scade în timpul și după menopauză, degradarea osoasă se accelerează, crescând riscul de osteoporoză și fracturi. Fără măsuri preventive, aceste schimbări pot afecta semnificativ mobilitatea și independența mai târziu în viață.

Riscul de boli cardiovasculare și metabolice

Scăderea estrogenului după menopauză poate duce la modificări ale colesterolului, ale sănătății vaselor de sânge și ale sensibilității la insulină. Acest lucru crește riscul de boli cardiace, hipertensiune arterială și diabet de tip 2, ceea ce face ca monitorizarea stării cardiovasculare să fie deosebit de importantă în perioada postmenopauzală.

Riscurile declinului cognitiv 

Schimbările hormonale pot influența, de asemenea, sănătatea creierului. Femeile aflate în postmenopauză se confruntă cu un risc mai mare de probleme de memorie, scăderea agilității mentale și afecțiuni neurodegenerative, precum demența. Un stil de viață proactiv și strategiile de sănătate — precum exercițiile fizice regulate, alimentația echilibrată și stimularea mentală — pot contribui la protejarea funcției cognitive[5].

Mecanismele care influențează deteriorarea ovulelor

Oocitele, denumite în mod obișnuit „celule ou”, sunt celulele reproductive feminine. Acestea sunt celulele responsabile de transmiterea informației genetice și a trăsăturilor către generația următoare atunci când se combină cu spermatozoidul masculin în timpul fertilizării. Oocitele sunt produse în ovare și reprezintă o componentă esențială a procesului de reproducere.

Printre principalele mecanisme moleculare care contribuie la deteriorarea calității ovulelor se numără:

Separare cromozomială 

Pe măsură ce femeile îmbătrânesc, structura din interiorul ovulelor care menține cromozomii împreună începe să se slăbească. Acest lucru poate duce la formarea unor ovule anormale, o condiție cunoscută sub numele de “aneuploidie a ovulelor”. Această problemă este o cauză comună a dificultăților de a rămâne însărcinată, a avorturilor spontane și a malformațiilor congenitale. Probabilitatea de a produce astfel de ovule anormale este mai mare la femeile sub 20 de ani sau peste 35 de ani.

Scurtarea telomerilor

Telomerele protejează capetele cromozomilor, iar scurtarea lor este un proces natural al îmbătrânirii celulare, inclusiv în cazul ovocitelor. Telomerele mai scurte din ovocite sunt asociate cu scăderea fertilității și cu debutul precoce al menopauzei. Pe măsură ce îmbătrânirea ovariană avansează, scurtarea telomerelor din ovocite contribuie la scăderea capacității reproductive[3].

Află mai multe despre influența scurtării telomerilor pe măsură ce îmbătrânim: aici

Răspunsul la deteriorarea ADN-ului și mutațiile genetice

Odată cu înaintarea în vârstă, eficacitatea mecanismelor de reparare a ADN-ului din ovocite scade. Acest lucru duce la acumularea de mutații genetice și la un risc mai mare de apariție a unor probleme de reproducere, precum insuficiența ovariană prematură (POI). Acești factori genetici sunt indicatori cheie ai îmbătrânirii ovariene.

Deteriorarea ADN-ului influențează, de asemenea, procesul nostru general de îmbătrânire. Descoperă toate semnele caracteristice ale îmbătrânirii aici.

Speciile reactive de oxigen (ROS) și stresul oxidativ

Stresul oxidativ crește în ovocite pe măsură ce femeile îmbătrânesc. Acest stres poate afecta ADN-ul și alte structuri celulare din ovocite, contribuind la scăderea calității și a numărului acestora.

Disfuncția mitocondrială

Mitocondriile sunt esențiale pentru producerea de energie în celule. În ovocite, disfuncția mitocondrială este legată de îmbătrânire. Pe măsură ce femeile îmbătrânesc, schimbările funcției mitocondriale din ovocite pot duce la scăderea fertilității și indică îmbătrânirea ovariană.

Influențe epigenetice 

Pe măsură ce femeile îmbătrânesc, modul în care funcționează genele în ovocitele lor se modifică. Acest lucru se întâmplă din cauza modificărilor la nivelul metilării ADN-ului (un proces care activează sau dezactivează genele) și a modificărilor la nivelul histonelor (care influențează gradul de compactare al ADN-ului). Aceste modificări pot duce la scăderea fertilității și constituie semne ale îmbătrânirii ovarelor.

Microambient ovarian

Mediul înconjurător al ovulelor din ovare influențează calitatea ovocitelor. Acesta se modifică odată cu vârsta. Modificările survenite în acest mediu pot accelera îmbătrânirea ovocitelor și pot duce la infertilitate[2,4].

Îmbunătățirea fertilității și a sănătății femeilor

Pe măsură ce speranța de viață crește, reducerea decalajului dintre durata vieții și ani de viață sănătoase capătă o importanță din ce în ce mai mare. În domeniul sănătății reproductive, acest lucru înseamnă nu numai prelungirea perioadei de fertilitate acolo unde este posibil, ci și susținerea bunăstării femeilor după încheierea perioadei reproductive.
Cercetările actuale explorează:
Strategii nutriționale și de suplimente (de exemplu, NMN, spermidină) pentru susținerea sănătății mitocondriale și a calității ovulelor [1,3]
Antioxidanți pentru reducerea stresului oxidativ în țesutul ovarian
Terapii hormonale și non-hormonale pentru gestionarea simptomelor menopauzei și protejarea sănătății pe termen lung
Factorii de stil de viață rămân esențiali: o alimentație echilibrată, activitatea fizică regulată, renunțarea la fumat, gestionarea din timp a afecțiunilor cronice și efectuarea periodică a controalelor medicale contribuie la menținerea sănătății reproductive și a stării generale de sănătate.

Înrudit: Cercetările arată că spermidina ar putea spori fertilitatea