Tensiunea arterială și longevitatea: factorii principali și semnificația lor

Tensiunea arterială și longevitatea: De ce este importantă pe măsură ce îmbătrânim

Manșetă pentru măsurarea tensiunii arteriale cu manometru analogic și stetoscop așezat pe o suprafață albă, utilizată pentru măsurarea tensiunii arteriale.

Cu toții cunoaștem expresia „Ai grijă la tensiunea arterială!”, adesea rostită pe jumătate în glumă, ca un îndemn de a încetini ritmul. Dar ce înseamnă, de fapt, să ai grijă la tensiunea arterială? Și de ce este important să nu rămână ridicată ani de zile, chiar dacă te simți bine?

Tensiunea arterială reflectă cât de mult lucrează inima și vasele de sânge în fiecare zi. În timp, aceste mici solicitări zilnice se acumulează și determină modul în care organismul face față îmbătrânirii.

În acest blog, analizăm ce ne spune cu adevărat tensiunea arterială, cum se modifică în timp și cum se leagă de sănătatea pe termen lung și longevitate.

Înțelegerea tensiunii arteriale

Tensiunea arterială se referă la forța cu care sângele împinge pereții arterelor în timp ce inima pompează. De obicei, aceasta este exprimată prin două cifre. Cifra superioară, cunoscută și sub denumirea de valoare sistolică, reflectă presiunea din momentul în care inima se contractă, în timp ce cifra inferioară, sau valoarea diastolică, indică presiunea din momentul în care inima se relaxează între bătăi.

Aceste valori sunt grupate în mod obișnuit în categorii generale:

CategorieSistolicăDiastolic
Tensiune arterială scăzută – hipotensiuneSub ~90 mmHgSub ~60 mmHg
NormalAproximativ 90–120 mmHgAproximativ 60–80 mmHg
Tensiune arterială ridicată – hipertensiune130 mmHg sau mai mult80 mmHg sau mai mult

Tensiunea arterială în cifre

Hipertensiunea arterială este adesea descrisă ca o afecțiune „silențioasă”. Multe persoane trăiesc cu această afecțiune fără simptome clare, chiar dacă aceasta afectează treptat îmbătrânirea inimii și a vaselor de sânge.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) raportează că, în 2024, aproximativ 1,4 miliarde de persoane cu vârste cuprinse între 30 și 79 de ani din întreaga lume sufereau de hipertensiune arterială, însă doar puțin peste una din cinci persoane o ținea sub control. Deoarece tensiunea arterială tinde să crească odată cu vârsta, aceasta a devenit un element important al discuțiilor despre îmbătrânirea sănătoasă și longevitate.

De ce avem tensiune arterială ridicată?

Tensiunea arterială se modifică în timp, ca urmare atât a proceselor biologice, cât și a obiceiurilor pe termen lung. Unele modificări apar treptat odată cu vârsta și sunt în mare parte inevitabile. Altele sunt determinate de alegerile zilnice, precum dieta, activitatea fizică, gestionarea stresului și calitatea somnului. Acest lucru explică de ce tensiunea arterială crește adesea odată cu înaintarea în vârstă, dar se dezvoltă în mod diferit de la o persoană la alta.

Cercetările arată că tensiunea arterială nu este determinată doar de stilul de viață. Genetica joacă un rol important. Studii ample efectuate pe populație sugerează că aproximativ 30-50% din variațiile tensiunii arteriale sunt ereditare, ceea ce înseamnă că unele persoane sunt mai predispuse să dezvolte hipertensiune arterială decât altele, indiferent de stilul de viață. Restul este influențat de obiceiurile pe termen lung și de factorii de mediu.

Pe scurt

Tensiunea arterială se modifică odată cu vârsta, atât din cauza factorilor genetici, cât și a stilului de viață. Unele persoane sunt genetic mai predispuse la rigidizarea vaselor de sânge în timp. Stilul de viață joacă totuși un rol important. O alimentație nesănătoasă poate crește nivelul colesterolului LDL, care se poate acumula pe pereții vaselor de sânge, făcându-le mai înguste și mai puțin flexibile. Pe măsură ce vasele de sânge se rigidizează, tensiunea arterială crește.

De ce hipertensiunea arterială este importantă în stadiile incipiente

Unul dintre motivele pentru care hipertensiunea arterială este adesea subestimată este faptul că nu provoacă întotdeauna disconfort imediat. De fapt, tensiunea arterială crescută poate afecta organismul în mod silențios timp de ani de zile. Creșterea constantă a tensiunii exercită o presiune continuă asupra vaselor de sânge, făcându-le treptat mai rigide și mai puțin flexibile în timp.

Cercetările efectuate în cadrul studiilor pe termen lung asupra populației arată că nivelurile tensiunii arteriale din primii ani de viață contribuie la formarea riscului cardiovascular ulterior. Cu alte cuvinte, nu contează doar cât de mare devine tensiunea arterială, ci și cât timp organismul este expus la aceasta. Prin urmare, abordarea tensiunii arteriale într-un stadiu incipient nu înseamnă atât reacția la boală, cât protejarea sănătății vasculare și susținerea îmbătrânirii sănătoase de-a lungul deceniilor.

Cum se modifică tensiunea arterială odată cu vârsta

Tensiunea arterială nu este statică. Ea fluctuează în mod natural pe parcursul zilei și se modifică de-a lungul anilor, fiind influențată de vârstă, stilul de viață și starea generală de sănătate cardiovasculară. De aceea, așa cum s-a menționat anterior, două persoane cu aceeași valoare măsurată pe hârtie pot avea rezultate pe termen lung foarte diferite.

Pe măsură ce îmbătrânim, arterele își pierd treptat elasticitatea. Inima trebuie să depună mai mult efort pentru a pompa sângele, ceea ce explică de ce tensiunea arterială crește adesea odată cu vârsta. Factori legați de stilul de viață, precum dieta, activitatea fizică, stresul, somnul și greutatea corporală, pot accelera sau încetini acest proces.

În loc să urmeze o linie dreaptă, tensiunea arterială evoluează adesea în moduri specifice de-a lungul timpului. La unele persoane se înregistrează o creștere constantă, la altele tensiunea rămâne relativ stabilă timp de mulți ani, iar altele reușesc să-și scadă tensiunea prin schimbări consistente ale stilului de viață. Cercetările arată că aceste modele pe termen lung — denumite adesea traiectorii ale tensiunii arteriale — sunt mai strâns legate de starea de sănătate viitoare decât o singură măsurătoare efectuată la un moment dat.

Factorii cheie care influențează tensiunea arterială în timp includ:

  • Modificări ale vaselor sanguine legate de vârstă
  • Calitatea alimentației și consumul de sare
  • Activitatea fizică și mișcarea zilnică
  • Nivelul de stres și echilibrul sistemului nervos
  • Calitatea somnului și recuperarea
  • Greutatea corporală și sănătatea metabolică
  • Consumul de alcool și fondul genetic

Tensiunea arterială și longevitatea

Tensiunea arterială rareori pare urgentă, tocmai de aceea joacă un rol atât de discret pe măsură ce îmbătrânim. Multe persoane trăiesc ani de zile cu valori ușor crescute, fără să observe simptome clare. Cu timpul, însă, tensiunea constant crescută exercită o presiune suplimentară asupra inimii și vaselor de sânge și afectează treptat funcționarea acestora.

Hipertensiunea arterială este strâns legată de afecțiuni care influențează durata de viață, în special bolile cardiace și accidentele vasculare cerebrale. Deoarece bolile cardiovasculare rămân, potrivit OMS, principala cauză de deces la nivel mondial, tensiunea arterială devine parte a discuției despre longevitate — chiar dacă nu pare relevantă în viața de zi cu zi.

Studiile pe termen lung arată că nu o singură măsurătoare este cea mai importantă, ci durata de expunere a organismului la presiune crescută. Datele din cadrul inițiativei Women’s Health Initiative ilustrează bine acest lucru: femeile în vârstă de 65 de ani și peste, cu tensiune arterială sistolică în jur de 120 mmHg, aveau cea mai mare probabilitate de a ajunge la vârsta de 90 de ani, în timp ce nivelurile mai ridicate erau asociate cu o supraviețuire mai scăzută.

Privită din perspectiva longevității, tensiunea arterială reflectă modul în care sistemul cardiovascular face față vieții de-a lungul timpului. Menținerea unor niveluri sănătoase nu ține atât de mult de soluții pe termen scurt, cât de protejarea sănătății vasculare de-a lungul anilor.

Cum puteți contribui la menținerea unei tensiuni arteriale mai sănătoase

Tensiunea arterială reacționează de obicei treptat. De aceea, multe persoane întreabă cât timp durează până când schimbările în stilul de viață au efect asupra tensiunii arteriale. În multe cazuri, îmbunătățiri minore pot apărea în câteva săptămâni, în timp ce schimbări mai semnificative se produc după luni de consecvență.

Dieta

Dieta influențează tensiunea arterială prin echilibrul de sare, inflamații și funcționarea vaselor de sânge. Obiceiurile alimentare bogate în legume, fructe, alimente integrale și compuși vegetali sunt asociate în mod constant cu niveluri mai sănătoase ale tensiunii arteriale. Reducerea excesului de sare și a alimentelor ultra-procesate poate, de asemenea, face o diferență vizibilă în timp.

Citiți mai multe despre alimentație și longevitate aici: Ghidul complet al nutriției pentru longevitate – alimente, diete și multe altele.

Anumiți compuși vegetali au atras atenția datorită rolului lor în sănătatea vasculară. Antocianinele, prezente în fructele și boabele cu culoare intensă, au fost studiate pentru potențialul lor de a susține funcția endotelială.

Citiți mai multe despre antocianine și beneficiile lor aici: Funcția și beneficiile antocianinelor.

Funcția endotelială

Descrie capacitatea căptușelii interne a vaselor de sânge de a se relaxa și lărgi pentru a regla fluxul sanguin. Funcția endotelială sănătoasă ajută la menținerea flexibilității vaselor de sânge și susține tensiunea arterială normală.

Exercițiu

Mișcarea regulată ajută vasele de sânge să rămână flexibile și susține circulația sanguină sănătoasă. Atât exercițiile aerobice, cât și antrenamentul de rezistență sunt asociate cu scăderea tensiunii arteriale în repaus în timp. Consecvența contează mai mult decât intensitatea — chiar și activitatea moderată, practicată regulat, poate susține echilibrul pe termen lung. Citiți mai multe despre exercițiile pentru longevitate aici: Exerciții pentru longevitate

Stresul și recuperarea

Stresul cronic menține organismul într-o stare de alertă prelungită, ceea ce poate crește tensiunea arterială în timp. Susținerea recuperării prin somn adecvat, relaxare și gestionarea stresului zilnic ajută sistemul nervos să revină la echilibru. Obiceiuri simple, precum mersul pe jos, exercițiile de respirație și petrecerea timpului în aer liber, joacă toate un rol important.

Alți factori favorabili includ calitatea somnului, consumul moderat de alcool, stabilitatea pe termen lung a greutății și relațiile sociale.

S-ar putea să vă intereseze și acest blog: Meditație și yoga pentru longevitate.

Suplimente pentru o tensiune arterială mai bună

Alegerea stilului de viață, cum ar fi dieta, mișcarea, gestionarea stresuluiși somnul, constituie baza unei tensiuni arteriale sănătoase. Pe lângă aceste obiceiuri, anumite suplimente pot oferi beneficii suplimentare, ca parte a unei abordări mai ample.

Este important de menționat că există tratamente medicale pentru hipertensiune arterială și că acestea pot fi eficiente. Deciziile privind medicația trebuie luate întotdeauna de un profesionist din domeniul sănătății. Aici ne concentrăm pe sprijinul nutrițional, nu pe tratament.

Mai mulți compuși de origine vegetală au fost studiați în legătură cu sănătatea cardiovasculară. Polifenolii — prezenți în fructe, fructe de pădure și extracte din plante — sunt asociați cu funcția vasculară și cu susținerea antioxidantă. Antocianinele, de exemplu, au fost studiate pentru rolul lor potențial în susținerea funcției endoteliale și a fluxului sanguin sănătos.

Alți compuși, precum resveratrolul, extractul din semințe de struguri, spermidina și ergotioneina, sunt, de asemenea, studiați pentru legăturile lor cu sănătatea vasculară și îmbătrânirea sănătoasă. Acești nutrienți nu acționează izolat, ci pot susține procesele fundamentale care influențează tensiunea arterială în timp.

Suplimentele funcționează cel mai bine atunci când completează obiceiurile sănătoase, mai degrabă decât să le înlocuiască.

Referințe
  1. Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Hipertensiune arterială. Fișă informativă. Geneva: OMS; 2024.
  2. Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Bolile cardiovasculare (BCV). Fișă informativă. Geneva: OMS; 31 iulie 2025.
  3. Haring B, Andrews CA, Hovey K, Shadyab AH, LaCroix AZ, Martin LW, et al. Tensiunea arterială sistolică și supraviețuirea până la vârste foarte înaintate: rezultate din Women’s Health Initiative. medRxiv [Preprint]. 29 iunie 2023. doi:10.1101/2023.06.22.23291783.
  4. Ehret GB, Ferreira T, Chasman DI, Jackson AU, Schmidt EM, Johnson T, et al. Genetica reglării tensiunii arteriale și a organelor țintă ale acesteia, pe baza studiilor de asociere efectuate pe 342.415 persoane. Nat Genet. 2016;48(10):1171–1184. doi:10.1038/ng.3667.
  5. Liu M, Zhang S, Chen X, Zhong X, Xiong Z, Yang D, et al. Asocierea dintre tiparele tensiunii arteriale la vârsta mijlocie și târzie și riscul de boli coronariene și deces ulterior. Front Cardiovasc Med. 2021;8:632514. doi:10.3389/fcvm.2021.632514.

Obțineți o scanare GRATUITĂ a stării de sănătate în 30 de secunde

Urmăriți peste 50 de indicatori de sănătate cu acuratețe bazată pe AI. Începeți testarea gratuită astăzi și preluați controlul asupra călătoriei dvs. de wellness!

sfaturi pentru longevitate cele mai bune exerciții diete nutriționale stil de viață sănătos

Arta de a trăi bine o viață care nu se măsoară doar în ani, ci în experiențe, sănătate și bucurie!

Share:

Imagine de la Purovitalis News

Știri Purovitalis

Închidere

Căutare

Selectați preferințele de limbă și monedă

purovitalis AURA

Obțineți acces exclusiv la informații personalizate despre sănătate

Înscrieți-vă pentru o perioadă de testare gratuită de 7 zile a aplicației noastre bazate pe inteligență artificială și faceți primul pas către o persoană mai tânără și mai sănătoasă.

sau obțineți acces complet cu abonamentul dvs. la produs!

Prof. Dr. Andrea Maier

Prof. Dr. Andrea Maier este medic internist și profesor de îmbătrânire ("medicina longevității") la Vrije Universiteit din Amsterdam și la Universitatea din Melbourne, Australia. Ea studiază îmbătrânirea organismului și caută tratamente anti-îmbătrânire. Conduce Centrul pentru Longevitate Sănătoasă din Singapore.
De ce declinăm treptat pe parcursul vieții noastre medii de peste 80 de ani? Putem opri acest proces? Sau poate chiar să-l inversăm? Și în ce măsură ar trebui să ne dorim cu adevărat acest lucru? Maier oferă sfaturi practice cu privire la modul în care ne putem prelungi durata de viață, rămânând totodată sănătoși.

Subiecte despre care vorbește Andrea Maier

  • Sănătate
  • Îmbătrânire și întinerire
  • Intervenții pentru inversarea îmbătrânirii
  • Gerontologie
  • Inovarea în medicină
  • Medicină


Context Andrea Maier

Andrea Maier a absolvit Medicina la Universitatea din Lübeck în 2003. S-a specializat în medicină internă la Centrul Medical al Universității din Leiden și ulterior a ales subspecialitatea de medicină geriatrică. Aici și-a început cercetările în domeniul îmbătrânirii.

De ce abonament?

Beneficii exclusive

Conveniență

Economisiți 16% la fiecare reînnoire

Consistență

Economisirea timpului