Îmbătrânirea epigenetică: Cum contribuie la aceasta stilul de viață și expunerile legate de sănătate

Introducere

Mai mulți factori de stil de viață și de sănătate, precum consumul de alcool, fumatul, alimentația, activitatea fizică și nivelul de educație, sunt strâns legați de efectele asupra sănătății legate de vârstă. Printre problemele de sănătate frecvente legate de vârstă se numără bolile cardiace și cancerul. În plus, anumiți factori de stil de viață duc și la modificări epigenetice, care, în final, afectează expresia genelor asociate cu efectele legate de vârstă. Potrivit specialiștilor în domeniul sănătății, fumatul, activitatea fizică și consumul de alcool pot încetini sau accelera semnificativ îmbătrânirea epigenetică.

Pentru a reduce limitările vârstei cronologice cauzate de diferențele individuale, s-au dezvoltat markeri epigenetici pentru a evalua schimbările legate de vârstă. Markerii epigenetici, prezenți în ADN, se acumulează în organism de-a lungul timpului ca urmare a expunerilor la factori de mediu și a stilului de viață. De aceea, vârsta biologică bazată pe metilarea ADN-ului este un instrument biologic util pentru determinarea rezultatelor legate de vârstă. Mai multe studii au arătat că modificările epigenetice accelerate sunt asociate cu afecțiuni de sănătate legate de vârstă, precum cancerul, bolile cardiovasculare și sindromul metabolic. În plus, studiile arată că indicatorii GrimAge Accelerator și PhenoAge Accelerator sunt mai eficienți în evaluarea rezultatelor asociate vârstei. Mai mulți factori de expunere legați de sănătate și stilul de viață sunt corelați între ei în studiul bolilor cardiace, datorită efectelor lor sinergice. Mai multe studii anterioare referitoare la accelerarea epigenetică a vârstei și stilul de viață s-au concentrat doar pe un singur factor. Însă în acest studiu, ne concentrăm pe un total de șase factori de expunere legați de stilul de viață care conduc la îmbătrânirea epigenetică.

Factori de stil de viață asociați cu îmbătrânirea epigenetică:

Studiul actual a inclus 744 de persoane (353 femei și 391 bărbați). Am analizat șase factori de expunere legați de sănătate și stilul de viață, precum și impactul lor combinat și individual asupra îmbătrânirii epigenetice. Am constatat că consumul de alcool, fumatul, nivelul de educație, dieta, somnul și activitatea fizică au avut un impact vizibil asupra accelerării îmbătrânirii epigenetice. Dintre toți acești factori, fumatul a avut cea mai mare contribuție la îmbătrânire. În plus, am observat că, în cadrul subgrupurilor, calitatea dietei a contribuit mai mult la îmbătrânire în rândul femeilor, în timp ce, în rândul persoanelor de rasă albă, nivelul de educație a fost factorul cu cea mai mare contribuție la îmbătrânirea epigenetică.

În plus, activitatea fizică și numărul de ore de somn nu au arătat nicio legătură puternică cu vârsta epigenetică, așa cum se vede în figura 1.

Figura 1: Relația dintre factorii legați de stilul de viață și îmbătrânirea epigenetică

1. Fumatul și îmbătrânirea epigenetică

Rezultatele studiului sunt susținute cu tărie de studiile anterioare privind fumatul și îmbătrânirea epigenetică. Acest lucru arată că impactul fumatului poate depăși efectul altor factori legați de stilul de viață asupra îmbătrânirii epigenetice. În cadrul studiului, markerii de metilare a ADN-ului corelați cu numărul de pachete-an de fumat sunt utilizați pentru estimarea GrimAge. Cu toate acestea, metilarea ADN-ului determină și PhenoAge, dar nu are legătură cu numărul de pachete-an de fumat. Astfel, rezultatele arată că expunerea timpurie la fumat la o vârstă fragedă poate accelera semnificativ procesele epigenetice și apariția bolilor cardiace. Prin urmare, ar trebui adoptate măsuri adecvate pentru a-i ajuta pe tinerii din Regatul Unit să renunțe la fumat, în vederea reducerii prevalenței bolilor și a încetinirii procesului de îmbătrânire.

2. Consumul de alcool și îmbătrânirea epigenetică

S-a văzut o legătură în formă de U între consumul de alcool și GrimAge. Markerii de metilare a ADN-ului legați de consumul de alcool sunt leptina și proteina C-reactivă. Aceste rezultate arată că schimbările epigenetice văzute prin GrimAge sunt puternic influențate de consumul de alcool și de rezultatele asupra sănătății, precum bolile cardiovasculare.

În plus, GrimAge este un instrument eficient pentru a determina cantitatea de alcool consumată, permițând introducerea unor intervenții noi, mai eficiente decât autoevaluarea. Pentru studiile viitoare, este important să se analizeze mecanismul care leagă GrimAge de consumul de alcool.

3. Dieta

La fel ca în cazul fumatului și al consumului de alcool, rezultatele privind efectul calității alimentației asupra îmbătrânirii epigenetice sunt în concordanță cu studiile anterioare. Rezultatele studiului arată că consumul unei o alimentație sănătoasă, echilibrată și nutritivă poate încetini semnificativ îmbătrânirea epigenetică. În plus, în subgrupuri, calitatea alimentației are o influență mai mare asupra îmbătrânirii epigenetice la femei, ceea ce reflectă diferențele dintre obiceiurile alimentare ale bărbaților și ale femeilor. Mai multe studii anterioare arată că consumul mai mare de mâncare de tip fast-food (cu conținut ridicat de grăsimi saturate) poate accelera îmbătrânirea, în special în rândul femeilor din Marea Britanie. Așadar, prin adoptarea unei o alimentație sănătoasă și echilibrată procesul de îmbătrânire poate fi încetinit la ambele sexe.

4. Educație

La fel ca în studiile anterioare, rezultatele noastre arată că procesele epigenetice sunt mai accelerate la persoanele cu un nivel de educație mai scăzut. De exemplu, îmbătrânirea epigenetică este mai accentuată la persoanele de culoare decât la cele albe, din cauza diferențelor de nivel de educație. Este evident că o persoană cu studii superioare va prefera o alimentație sănătoasă în comparație cu una fără studii. Iar consumul unei alimentații sănătoase încetinește îmbătrânirea epigenetică. În plus, alți factori legați de disparitățile de sănătate în funcție de rasă și sex, inclusiv mediul, cartierul și comportamentul, contribuie, de asemenea, la vârsta ta epigenetică.

5. Efectul somnului și al activității fizice

Există câteva limitări ale acestui studiu, cum ar fi faptul că s-a concentrat doar pe măsurarea calitativă a expunerilor legate de stilul de viață. Cu toate acestea, măsurătorile cantitative sunt, de asemenea, importante în investigarea îmbătrânirii epigenetice. De exemplu, s-a observat calitatea somnului – inclusiv tiparele de somn, tulburările de somn și somnul neregulat – precum și efectul acesteia asupra îmbătrânirii epigenetice. În schimb, efectul duratei somnului nu a fost luat în considerare. Rezultatele arată că oamenii cu somn de proastă calitate au îmbătrânire epigenetică mai rapidă. Pe de altă parte, un somn bun este legat de încetinirea îmbătrânirii epigenetice la participanți.

De asemenea, am studiat efectul diferitelor tipuri de exerciții fizice, precum ridicarea greutăților și aerobicul, asupra accelerării epigeneticii la participanți. Dar nu am luat în considerare scorul de intensitate al acestor activități fizice. La fel ca în cazul altor factori, persoanele care practică activitatea fizică a încetinit îmbătrânirea epigenetică mai mult decât cei care duc un stil de viață sedentar.

Testarea vârstei epigenetice

Dacă ești curios să afli care este vârsta biologică și cea a memoriei tale, poți folosi kitul de testare epigenetică Muhdo. Acest kit nu numai că îți va răspunde la aceste întrebări, ci îți va oferi și informații despre nevoile organismului tău pe baza ADN-ului tău, îți va întocmi un plan de antrenament și îți va verifica nivelul de inflamație. Cu toate aceste informații, poți avea mai multă grijă de starea ta de bine.

Concluzie

Îmbătrânirea epigenetică este o trăsătură multifactorială. Ea este influențată de mai mulți factori legați de sănătate și de stilul de viață. Factorii principali legați de stilul de viață și de sănătate care influențează îmbătrânirea epigenetică includ fumatul, consumul de alcool, nivelul de educație, calitatea alimentației și a somnului, precum și activitatea fizică. Rezultatele studiului arată că, dintre toți factorii menționați, fumatul este cel care contribuie cel mai mult la îmbătrânirea epigenetică. Fumatul a avut o contribuție majoră la indicele GrimAge, de aproape 83%. După fumat, consumul de alcool a fost al doilea factor care a contribuit cel mai mult la îmbătrânirea epigenetică, în timp ce nivelul de educație se situează pe locul al treilea. Pe de altă parte, celelalte factori legați de stilul de viață, precum calitatea alimentației, calitatea somnului și activitatea fizică, au un impact minim asupra accelerării îmbătrânirii epigenetice. În plus, acest studiu s-a concentrat doar pe parametri calitativi, astfel încât, în viitor, sunt necesare mai multe cercetări.

Aici puteți găsi 11 sfaturi practice pentru un stil de viață mai bun pentru a-ți spori longevitatea.

Referințe

• https://clinicalepigeneticsjournal.biomedcentral.com/track/pdf/10.1186/s13148-022-01304-9.pdf