Ce sunt celulele zombie și cum să scapi de ele?

Ce sunt celulele zombie?

Când o celulă este deteriorată de ADN deteriorat, stres oxidativ sau scurtarea telomerilor, de exemplu, aceasta poate înceta să se divizeze. În loc să dispară prin moartea celulară programată (apoptoza), unele dintre aceste celule rămân prezente.

Aceste celule senescente pot secreta substanțe cunoscute sub denumirea de „fenotip secretor asociat senescenței” (SASP). Este vorba despre semnale inflamatorii, factori de creștere și enzime care afectează celulele și țesuturile din jur.¹

Prezența temporară a celulelor senescente poate fi utilă. Atunci când acestea se acumulează pe o perioadă îndelungată, cercetările asociază acest fenomen cu procesele inflamatorii cronice, cu o capacitate redusă de reparare a țesuturilor și cu diverse modificări care apar în timpul îmbătrânirii.²

De ce apar celulele senescente?

Senescența celulară poate fi provocată de diverse forme de stres. Printre factorii importanți se numără:

• Deteriorarea ADN-ului
• scurtarea sau deteriorarea telomerilor
• stresul oxidativ
• afectarea mitocondriilor
• stres metabolic
• procese inflamatorii de lungă durată
• Radiațiile UV și alți factori de mediu

Vârsta joacă, de asemenea, un rol important. Pe măsură ce îmbătrânim, nu numai că apar mai multe celule senescente, dar sistemul imunitar devine și mai puțin eficient în a le recunoaște și a le elimina.²

Poți reduce singur numărul celulelor zombie?

Nu poți pur și simplu să ‘elimini prin antrenament’ celulele senescente sau să le îndepărtezi cu ajutorul unui singur aliment. Ceea ce devine tot mai clar, însă, este faptul că stilul de viață influențează procesele asociate cu senescența celulară.

Exercițiu

Exerciții fizice regulate acesta este unul dintre cei mai interesanți factori. Studiile efectuate pe oameni și animale arată că activitatea fizică este asociată cu niveluri mai scăzute ale diverselor markeri ai senescenței celulare.³

Exercițiul fizic influențează, de asemenea, procesele inflamatorii, metabolismul, mitocondriile și autofagie. Este sistemul prin care celulele curăță și reutilizează componentele deteriorate.

Prin urmare, o combinație între mișcarea zilnică, exercițiile cardio și antrenamentul de forță constituie o bază solidă și din perspectiva sănătății celulare.

Nutriție și aportul caloric

Și nutriția primește multă atenție. În special, restricția calorică fără malnutriție a fost studiată pe larg.

În studiul CALERIE pe oameni, o reducere moderată a caloriilor timp de doi ani a dus la valori mai mici ale unor markeri ai îmbătrânirii celulare.⁴

Asta nu înseamnă că a mânca puțin pe o perioadă îndelungată este o alegere înțeleaptă pentru toată lumea. O alimentație sănătoasă, bogată în proteine, legume, fructe, leguminoase, produse din cereale integrale și grăsimi sănătoase, rămâne fundamentul.

Află mai multe despre dieta „Blue Zone”

Și cum rămâne cu postul?

Postul intermitent este adesea menționată ca o modalitate de a stimula autofagia și de a elimina celulele „zombie”. Semnalele interesante în acest sens provin în principal din cercetările pe animale și din cele de laborator.

La oameni, există mai multe dovezi pentru legătura dintre restricția calorică și sănătatea metabolică decât pentru faptul că postul ar elimina efectiv celulele senescente. Domeniul de cercetare legat de programul meselor, autofagia și senescența se dezvoltă încă rapid.

Senolitice: cercetare specifică privind celulele „zombie”

De asemenea, oamenii de știință studiază substanțe care vizează în mod specific celulele senescente. Acestea sunt denumite senolitice.

Celulele senescente au mai multe mecanisme prin care rămân în viață. Senoliticele încerca să blocheze exact aceste mecanisme de supraviețuire, ca să poată fi eliminate celulele.

Una dintre cele mai cunoscute combinații este cea dintre dasatinib și quercetină. Într-un mic studiu pilot realizat pe nouă persoane, s-au înregistrat un număr mai mic de celule senescente și modificări ale markerilor asociați după trei zile de tratament.⁵

Această cercetare a stârnit un interes deosebit pentru substanțele care ar putea avea proprietăți senolitice.

Ce substanțe naturale sunt studiate?

Mai multe substanțe naturale apar des în cercetările despre senescența celulară.

Quercetină

Un flavonoid care se găsește, printre altele, în ceapă, mere și fructe de pădure. Quercetină este una dintre cele mai cunoscute substanțe naturale din cercetarea senolitică și a fost studiată, printre altele, în asociere cu dasatinib.⁵

Vezi Liposomal Quercetin

Fisetină

Un flavonoid prezent în căpșuni, mere și alte alimente de origine vegetală. Cercetările pe animale, în special, arată rezultate interesante în ceea ce privește celulele senescente. Fisetina este studiată în prezent și în cadrul unor studii clinice.

Resveratrol

Un polifenol găsit în struguri și fructe de pădure, printre altele. Resveratrolul este studiat în principal în legătură cu SIRT1, stresul oxidativ, autofagia și alte procese asociate cu îmbătrânirea celulară.

Vezi Liposomal Resveratrol

Curcumina

Substanța cunoscută din curcuma apare și în cercetările de laborator asupra proceselor inflamatorii, stresului oxidativ și îmbătrânirii celulare.

Precursori ai NAD+, precum NMN iar NR sunt, de asemenea, studiate pe larg în contextul îmbătrânirii celulare. Acestea nu se numără printre senoliticele clasice, dar prezintă interes deoarece NAD+ este implicat în metabolismul energetic și în diverse procese legate de menținerea celulelor.

Și celulele „zombie” sunt parte din organism

Scopul nu este acela de a elimina toate celulele senescente. Senescența are și funcții utile, de exemplu în vindecarea rănilor, repararea țesuturilor și protecția împotriva diviziunii celulare necontrolate.¹

Prin urmare, cercetarea în domeniul longevității se concentrează în principal pe acest echilibru: prevenirea acumulării excesive a celulelor senescente și înțelegerea modului în care organismul poate regla aceste celule într-un mod sănătos.

Exercițiile fizice, alimentația sănătoasă și sănătatea metabolică constituie o bază practică în acest sens. În același timp, cercetările privind senoliticele și alte modalități de a influența mai specific senescența celulară sunt în plină expansiune.

Vedeți suplimentele noastre pentru reînnoire

Celulele zombie pe scurt

Celulele „zombie” sunt celule senescente care au încetat să se mai dividă, dar rămân în organism. Pe măsură ce îmbătrânim, acestea se pot acumula și pot elibera substanțe care afectează celulele și țesuturile din jur.

Exercițiile fizice și un stil de viață sănătos sunt asociate cu modificări favorabile ale markerilor de senescență. În plus, restricția calorică și substanțe precum quercetina și fisetina sunt studiate pentru a se determina posibila lor influență asupra celulelor senescente.

Senescența celulară a devenit astfel un domeniu important de cercetare în cadrul studiilor privind longevitatea și îmbătrânirea sănătoasă.

Referințe

1. Birch J, Gil J. Senescența și SASP: numeroase căi terapeutice. Genes & Development. Despre funcțiile benefice și dăunătoare ale senescenței celulare și ale SASP.
2. Gasek NS și colab. Senescența celulară: o țintă terapeutică cheie în îmbătrânire și boli. Ageing Research Reviews. 2022. Despre acumularea celulelor senescente, SASP și relația acestora cu îmbătrânirea.
3. Chen XK și colab. Este exercițiul fizic un medicament senolitic? O revizuire sistematică. Aging Cell. 2021;20:e13294. Revizuire sistematică privind exercițiul fizic și markerii senescenței celulare.
4. Aversa Z și colab. Restricția calorică reduce biomarkerii senescenței celulare la om. Aging Cell. 2024;23:e14038. Analiza datelor obținute de la oameni în cadrul studiului CALERIE.
5. Hickson LJ și colab. Senoliticele reduc numărul celulelor senescente la om: raport preliminar al unui studiu clinic privind administrarea combinată de dasatinib și quercetină. EBioMedicine. 2019. Studiu pilot de mică amploare privind tratamentul senolitic la om.