Proteinele și îmbătrânirea: rolul aportului de proteine pentru longevitate | Purovitalis

ALERTĂ DE STRĂLUCIRE DE VARĂ! Obțineți 20% OFF Rewind Collagen - doar pentru o perioadă limitată de timp!

Proteinele și îmbătrânirea: rolul aportului de proteine pentru longevitate

Turnați manual o lingură de pudră proteică într-un pahar cu băutură galbenă, cu o altă lingură de pudră plasată lângă pahar pe o suprafață albă.

Rolul proteinelor dietetice

Proteinele dietetice reprezintă piatra de temelie a nutriției umane și determină procese fiziologice esențiale.

Proteinele sunt compuse din aminoacizi, care sunt esențiali pentru construirea și repararea țesuturilor: nu doar mușchii, ci și pielea și toate organele.

Proteinele pe care le consumați sunt descompuse în aminoacizi în timpul digestiei; aminoacizii sunt apoi absorbiți în intestinul subțire și utilizați pentru sinteza proteinelor sau producerea de energie.

Proteinele sunt esențiale pentru menținerea și creșterea mușchilor, susținerea recuperării și sporirea rezistenței. Acest lucru este esențial pentru exercițiile fizice și pierderea musculară legată de vârstă - consultați această postare despre combaterea sarcopeniei prin exerciții fizice.

Ce este sarcopenia?

Pierderea treptată a masei musculare, a forței și a performanței care apare adesea odată cu îmbătrânirea. Aceasta poate fi accelerată de factori precum alimentația deficitară, inactivitatea sau bolile cronice. Deoarece mușchii puternici și sănătoși sunt strâns legați de mobilitate, independență și vitalitate generală, prevenirea sau încetinirea sarcopeniei joacă un rol important în susținerea îmbătrânirii sănătoase și a longevității.

Funcțiile proteinelor dietetice

Proteinele pe care le consumați formează, de asemenea, enzime și hormoni, precum insulina și hemoglobina, care reglează metabolismul, transportul oxigenului și funcția imunitară. În plus, proteinele joacă un rol crucial în sănătatea oaselor prin promovarea formării colagenului și facilitarea absorbției calciului, reducând astfel riscul de fracturi.

În sistemul imunitar, proteinele creează anticorpi și molecule de semnalizare precum citokinele, consolidând apărarea împotriva agenților patogeni. 

Proteinele mențin, de asemenea, echilibrul lichidelor prin producerea de albumină, care reglează volumul sângelui și previne edemele. 

Atunci când carbohidrații sau grăsimile sunt rare, aminoacizii pot fi chiar convertiți în glucoză prin gluconeogeneză, deși acesta este un rol secundar al proteinelor alimentare.

Proteinele influențează sațietatea prin încetinirea golirii gastrice și declanșarea unor hormoni precum peptida YY, care ajută la o mai bună gestionare a greutății. 

În ceea ce privește sănătatea creierului, proteinele susțin sinteza neurotransmițătorilor, aminoacizii precum triptofanul formând serotonina, care influențează starea de spirit și cogniția.

Să trecem în revistă în detaliu fiecare funcție a proteinelor alimentare.

Proteinele și îmbătrânirea - aveți nevoie de mai multe, nu de mai puține

Proteinele joacă un rol dublu în îmbătrânire, deoarece influențează atât longevitatea (durata de viață), cât și îmbătrânirea sănătoasă (healthspan) prin efectele lor asupra menținerii mușchilor, reglării metabolice și proceselor celulare.

Principalele efecte anti-îmbătrânire ale proteinelor constau în prevenirea sarcopeniei, îmbunătățirea densității osoase și rezistența durabilă.

Deoarece consumul adecvat de proteine susține, de asemenea, funcția imunitară și alte procese, trebuie să vă asigurați că consumați suficiente proteine pe măsură ce îmbătrâniți.

Adulții în vârstă (65 de ani și peste) au nevoie de cel puțin 1,6 grame de proteine pe kilogram de greutate corporală pe zi, iar această cantitate poate crește la 2 grame pe kilogram de greutate corporală dacă se antrenează în rezistență.

Chiar dacă aportul ridicat de proteine activează mTOR și poate, în teorie, să accelereze uneori îmbătrânirea prin promovarea senescenței celulare și a stresului oxidativ, cercetările recente indică faptul că ar trebui să vă faceți griji cu privire la lipsa consumului de proteine, mai degrabă decât cu privire la supraalimentarea cu acestea.

Odată cu îmbătrânirea, cel mai important lucru legat de proteine este construirea și conservarea masei musculare, iar pentru a optimiza acest lucru trebuie să obțineți cel puțin 1,6 g/kg.

În general, ideea că puteți mânca prea multe proteine și, prin urmare, puteți provoca probleme de sănătate are origini îndoielnice. La urma urmei, este destul de greu să mănânci din greșeală proteine în exces, așa că poți prioritiza în siguranță porția ta de proteine la fiecare masă.

Proteinele și masa musculară

Aportul de proteine și masa musculară sunt strâns legate în contextul îmbătrânirii. 

În primul rând, aportul adecvat de proteine este esențial pentru combaterea sarcopeniei, pierderea de masă și forță musculară legată de vârstă, care se accelerează după 65 de ani. 

Sarcopenia afectează mobilitatea, crește riscul de cădere și reduce calitatea vieții. Proteinele furnizează aminoacizi, în special leucină, care stimulează sinteza proteinelor musculare (MPS) prin intermediul căii mTOR.

Îmbătrânirea reduce eficiența MPS, motiv pentru care este posibil să doriți să consumați mai multe proteine, așa cum am scris deja: mai aproape de 2 g pe kg de greutate corporală pe zi pentru adulții în vârstă.

Combinarea proteinelor cu exercițiile de rezistență îmbunătățește și mai mult MPS, menținând masa și funcția musculară, ceea ce susține proteinele și longevitatea prin reducerea fragilității și îmbunătățirea sănătății metabolice.

Consumul echilibrat de proteine pentru combaterea îmbătrânirii implică repartizarea aportului pe mese (20-30 g/masă) pentru a optimiza MPS.

Proteine și piele

Proteinele și sănătatea pielii sunt strâns legate în îmbătrânire, deoarece proteinele sunt vitale pentru menținerea structurii, elasticității și ratei de reparare a pielii. Toate acestea scad odată cu vârsta. 

Îmbătrânirea pielii, marcată de riduri, subțiere și elasticitate redusă, este influențată de colagen și elastină, proteine structurale care asigură fermitatea și flexibilitatea. 

Proteinele alimentare furnizează aminoacizi precum glicina și prolina, esențiali pentru sinteza colagenului, care încetinește după vârsta de 30 de ani, contribuind la îmbătrânirea vizibilă.

Gelatina și longevitatea

Gelatina, o proteină derivată din colagen( carese găsește în oasele, pielea și cartilajele animalelor), este bogată în aminoacizi precum glicina, prolina și hidroxiprolina, care sunt esențiale pentru sinteza colagenului și repararea țesuturilor.

Gelatina este o proteină "incompletă" deoarece îi lipsește aminoacidul esențial triptofan și este deficitară în alți aminoacizi esențiali precum izoleucina, treonina și metionina. Cu toate acestea, gelatina este bună pentru producția de colagen deoarece este derivată din colagen.

Dacă sunteți îngrijorat cu privire la obținerea cantității potrivite de colagen, luați în considerare suplimentul nostru echilibrat Rewind Liquid Collagen în loc de gelatină.

Proteinele și sănătatea creierului

Proteinele dietetice susțin funcția cognitivă, sinteza neurotransmițătorilor și mecanismele de neuroprotecție. Proteinele furnizează aminoacizi precum triptofanul, tirozina și fenilalanina, care sunt precursori ai neurotransmițătorilor precum serotonina, dopamina și norepinefrina, reglând starea de spirit, memoria și cogniția. 

Aceste procese se declină odată cu înaintarea în vârstă, crescând riscul de boli neurodegenerative precum Alzheimer.

Consumul suficient susține sănătatea creierului prin menținerea integrității neuronale. Aminoacizii cu lanț ramificat (BCAA) precum leucina, care se găsesc în carnea de vită, zer sau proteinele din soia, sporesc factorul neurotrofic derivat din creier (BDNF), promovând neuroplasticitatea și memoria.

Proteine animale vs proteine vegetale

Dezbaterea dintre proteinele de origine animală și cele de origine vegetală pentru longevitate se axează pe profilurile lor de aminoacizi, conținutul de nutrienți și impactul asupra îmbătrânirii.

Proteine de origine animală

Proteinele animale (carne, pește, ouă, lactate) sunt proteine complete, furnizând toți cei nouă aminoacizi esențiali (EAA) în raporturi optime, în special leucina, care determină sinteza proteinelor musculare.

În plus, peștele gras (de exemplu, somonul) furnizează grăsimi omega-3 (DHA/EPA), despre care se știe că reduc inflamațiile și susțin sănătatea creierului. 

Rețineți, totuși, că un consum ridicat de carne procesată poate crește inflamația și riscul de cancer, reducând potențial speranța de viață. Excesul de proteine animale crește, de asemenea, mTOR și IGF-1, legate de îmbătrânirea accelerată a celulelor.

Proteine pe bază de plante

Proteinele vegetale (soia, linte, nuci) sunt adesea incomplete deoarece nu conțin suficiente EAA, cum ar fi leucina sau metionina, astfel încât acestea necesită o combinație atentă.

Totuși, partea bună a proteinelor vegetale este că conținutul lor redus de metionină poate prelungi durata de viață prin reducerea semnalizării mTOR.

De asemenea, alimentele proteice pe bază de plante sunt de obicei bogate în fibre și antioxidanți, astfel încât acestea pot reduce riscurile de boli cardiovasculare și vă pot îmbunătăți sănătatea intestinală.

Închidere

Proteinele animale furnizează aminoacizi complecși, dar pot accelera îmbătrânirea dacă sunt consumate în exces, în timp ce proteinele vegetale susțin longevitatea prin metionină mai scăzută, fibre și antioxidanți. Un amestec echilibrat de carne slabă, pește și surse vegetale este cel mai bun pentru sănătatea pe termen lung.

Este necesară suplimentarea cu proteine?

Suplimentele proteice, cum ar fi zerul sau pulberile pe bază de plante, sunt adesea utilizate pentru a satisface nevoile proteice, dar necesitatea și impactul lor asupra proteinelor și îmbătrânirii sănătoase variază. 

Pentru majoritatea adulților activi, proteinele dietetice provenite din alimente integrale (de exemplu, ouă, pește, leguminoase) ating cantitatea sugerată de cercetările recente (aproximativ 1,6 g/kg/zi), ceea ce face ca suplimentarea să fie inutilă, cu excepția cazului în care, din anumite motive, încercați să reduceți volumul de alimente pe care îl consumați. 

La adulții în vârstă (65+), necesarul de proteine poate crește până la 2-2,2 g/kg/zi, iar pudrele proteice pot străluci aici. Proteina din zer este deosebit de relevantă datorită conținutului său ridicat de leucină, iar pudra proteică din albuș de ou este o alternativă excelentă pentru cei care nu tolerează bine zerul.

Ca o notă secundară, pentru a maximiza absorbția și accentuarea proteinelor, trebuie să vă asigurați că digestia și sănătatea intestinelor sunt optime.

Iată câteva sugestii din gama noastră de produse pentru a obține cele mai multe beneficii anti-îmbătrânire din consumul dumneavoastră de proteine dietetice:

GlyNAC - aminoacidul Glicină + N-Acetilcisteină îmbunătățește performanța și producția de energie celulară;

Spermidină - Spermidina îmbunătățește eficiența celulară și poate optimiza utilizarea aminoacizilor pentru MPS, combătând astfel atrofia musculară scheletică.

NMN (mononucleotidă de nicotinamidă) - NMN crește nivelul de NAD+, care scade odată cu vârsta și afectează metabolismul energetic, inclusiv metabolismul proteinelor și îmbătrânirea. NAD+ mai ridicat susține funcția mitocondrială, îmbunătățind energia pentru MPS și transportul aminoacizilor.

Referințe
  1. Paddon-Jones D, Westman E, Mattes RD, Wolfe RR, Astrup A, Westerterp-Plantenga M. Proteine, managementul greutății și sațietatea. Am J Clin Nutr. 2008 May;87(5):1558S-1561S. doi:10.1093/ajcn/87.5.1558S
  2. Deutz NEP, Bauer JM, Barazzoni R, Biolo G, Boirie Y, Bosy-Westphal A, et al. Aportul de proteine și exercițiile fizice pentru o funcție musculară optimă odată cu îmbătrânirea: Recomandări ale grupului de experți ESPEN. Clin Nutr. 2014 Dec;33(6):929-936. doi:10.1016/j.clnu.2014.04.007
  3. Levine ME, Suarez JA, Brandhorst S, Balasubramanian P, Cheng C-W, Madia F și colab. Aportul scăzut de proteine este asociat cu o reducere majoră a IGF-1, a cancerului și a mortalității generale în populația 65 și mai tânără, dar nu în vârstă. Cell Metab. 2014 Mar 4;19(3):407-417. doi:10.1016/j.cmet.2014.02.006
  4. Birkenbach K, Attia P. Determinarea aportului optim de proteine din date, nu din dogmatism. Nutriție. 2025 Aug 23.
  5. French SJ, Kanter M, Maki KC, Rust BM, Allison DB. Daunele consumului ridicat de proteine: conjecturate, postulate, susținute și presupuse, dar demonstrate? Am J Clin Nutr. 2025 Jul;122(1):9-16. doi:10.1016/j.ajcnut.2025.05.002
  6. Rennie MJ, Tipton KD. Leucina: Un nutrient "declanșator" pentru anabolismul muscular, dar ce mai este? J Physiol. 2012 May;590(Pt 9):2065-2066. doi:10.1113/jphysiol.2012.230631
  7. Bauer J, Biolo G, Cederholm T, Cesari M, Cruz-Jentoft AJ, Morley JE, et al. Recomandări bazate pe dovezi privind aportul optim de proteine dietetice la persoanele în vârstă: Un document de poziție de la Grupul de studiu PROT-AGE. J Am Med Dir Assoc. 2013 Aug;14(8):542-559. doi:10.1016/j.jamda.2013.05.021
  8. He X, Gao X, Guo Y, Xie W. Progresul cercetării privind factorii bioactivi împotriva îmbătrânirii pielii. Int J Mol Sci. 2024 Mar 28;25(7):3797. doi:10.3390/ijms25073797
  9. Lieberman HR. Cerințe de aminoacizi și proteine: Performanță cognitivă, stres și funcție cerebrală. În: The Role of Protein and Amino Acids in Sustaining and Enhancing Performance. Washington (DC): National Academies Press (US); 1999.
  10. Nasrallah P, Abou Haidar E, Stephan J, El Hayek L, și colab. Aminoacizii cu lanț ramificat mediază reziliența la stresul de înfrângere socială cronică prin activarea semnalizării BDNF / TRKB. Neurobiol stres. 2019 mai; 11: 100170. doi: 10.1016/j.ynstr.2019.100170
  11. Navik U, Sheth VG, Khurana A, Jawalekar SS, Allawadhi P, Gaddam RR, et al. Metionina ca sabie cu două tăișuri în sănătate și boală: Perspectivă actuală și provocări viitoare. Ageing Res Rev. 2021 Dec;72:101500. doi:10.1016/j.arr.2021.101500
  12. McCarty MF, Barroso-Aranda J, Contreras F. Conținutul scăzut de metionină al dietelor vegane poate face restricția de metionină fezabilă ca strategie de prelungire a vieții. Med Hypotheses. 2009 Feb;72(2):125-128. doi:10.1016/j.mehy.2008.06.048
  13. Fan J, Yang X, Li J, Shu Z, Dai J, Liu X, et al. Spermidina cuplată cu exerciții fizice salvează atrofia musculară scheletică de la șobolani îmbătrâniți indusă de D-gal prin autofagie îmbunătățită și apoptoză redusă prin calea de semnal AMPK-FOXO3a. Oncotarget. 2017 Feb 25;8(11):17475-17490. doi:10.18632/oncotarget.15728
Obțineți o scanare GRATUITĂ a stării de sănătate în 30 de secunde

Urmăriți peste 20 de indicatori de sănătate cu acuratețe bazată pe AI. Începeți testarea gratuită astăzi și preluați controlul asupra călătoriei dvs. de wellness!

sfaturi pentru longevitate cele mai bune exerciții diete nutriționale stil de viață sănătos

Arta de a trăi bine o viață care nu se măsoară doar în ani, ci în experiențe, sănătate și bucurie!

Share:

Imagine de la Purovitalis News

Știri Purovitalis

Închidere
Selectați preferințele de limbă și monedă

purovitalis AURA

Obțineți acces exclusiv la informații personalizate despre sănătate

Înscrieți-vă pentru o perioadă de testare gratuită de 7 zile a aplicației noastre bazate pe inteligență artificială și faceți primul pas către o persoană mai tânără și mai sănătoasă.

sau obțineți acces complet cu abonamentul dvs. la produs!

Prof. Dr. Andrea Maier

Prof. Dr. Andrea Maier este medic internist și profesor de îmbătrânire ("medicina longevității") la Vrije Universiteit din Amsterdam și la Universitatea din Melbourne, Australia. Ea studiază îmbătrânirea organismului și caută tratamente anti-îmbătrânire. Conduce Centrul pentru Longevitate Sănătoasă din Singapore.
De ce declinăm treptat pe parcursul vieții noastre medii de peste 80 de ani? Putem opri acest proces? Sau poate chiar să-l inversăm? Și în ce măsură ar trebui să ne dorim cu adevărat acest lucru? Maier oferă sfaturi practice cu privire la modul în care ne putem prelungi durata de viață, rămânând totodată sănătoși.

Subiecte despre care vorbește Andrea Maier

  • Sănătate
  • Îmbătrânire și întinerire
  • Intervenții pentru inversarea îmbătrânirii
  • Gerontologie
  • Inovarea în medicină
  • Medicină


Context Andrea Maier

Andrea Maier a absolvit Medicina la Universitatea din Lübeck în 2003. S-a specializat în medicină internă la Centrul Medical al Universității din Leiden și ulterior a ales subspecialitatea de medicină geriatrică. Aici și-a început cercetările în domeniul îmbătrânirii.

De ce abonament?

Beneficii exclusive

Conveniență

Economisiți 16% la fiecare reînnoire

Consistență

Economisirea timpului